„Follow God” aduce pe beat dilema veche de când lumea: cum arată, de fapt, să-L urmezi pe Dumnezeu? Kanye pornește de la o imagine tandră – copiii lui speriați de zăpadă, iar el le apără pașii, lăsând urme sigure în care să calce. De aici începe paralela: Dumnezeu merge înainte, iar noi alegem dacă ne aventurăm pe cont propriu sau călcăm în urmele Lui.
Într-un carusel de versuri presărate cu social media, mașini turbo și referințe pop, rapperul descrie un conflict continuu cu tatăl său și, implicit, cu Tatăl ceresc. Refrenul „that ain’t Christ-like” devine ecoul conștiinței care îl corectează ori de câte ori furia, ego-ul ori faima preiau controlul. Piesa este un soi de jurnal sonor despre lupta de a rămâne „like Christ” într-o lume în care toți îți apasă butoanele. Rezultatul: un strigăt sincer după ghidare divină și un reminder că drumul cel bun începe adesea prin a păși, cu umilință, în urma Pașilor deja trasate.