Canyon Moon este ca un postcard sonor trimis de Harry Styles din mijlocul unei călătorii pline de culoare, între marile orașe europene și dorul nestins de casă. Versurile surprind clipa aceea perfectă, sub lumina blândă a lunii care scaldă pereții unui canion, când totul pare mai albastru, mai cald, mai simplu. Pe fundalul unui folk-pop luminos, cântărețul britanic se lasă cuprins de nostalgie: vocea unei prietene, un strigăt de „Ia copiii de la școală”, fragmente de „muzică hippie” și senzația că, oricât de departe ar fi, gândul îl poartă mereu înapoi spre acel moment suspendat în timp.
Refrenul repetitiv „I’m going home” pulsează ca o mantră, accentuând contrastul dintre fascinația drumului și dorința de a reveni la rădăcini. Piesa devine astfel un imn al tuturor celor care călătoresc cu inima în palmă: oricât de frumoase ar fi Parisul și Roma, adevărata chemare vine din locul acela intim unde cerul e „never looked so blue” și emoțiile sunt la fel de clare ca lumina lunii de canion.