Când mă uit în ochii tăi
_____
Văd o iubire ținută în frâu
_____
Dar, iubito, când te strâng în brațe
_____
Nu știi că simt la fel
_____
Fiindcă nimic nu ține pentru totdeauna
_____
Și amândoi știm că inimile se pot schimba
_____
Și e greu să ții o lumânare aprinsă
_____
În frigul ploii de noiembrie
_____
De atâta amar de vreme doar încercând să amorțim durerea
_____
Și nimeni nu e chiar sigur
_____
Dacă ne-am face timp
Aș putea să-mi odihnesc capul
_____
Doar știind că erai a mea
_____
Așa că, dacă vrei să mă iubești
_____
Atunci, iubito, nu te abține
_____
Sau o să ajung doar să plec
_____
În frigul ploii de noiembrie
Toată lumea are nevoie de timp
_____
Nu știi că ai nevoie de timp
_____
Știu că e greu să-ți păstrezi inima deschisă
_____
Când până și prietenii par că vor să-ți facă rău
_____
Dar dacă ai putea vindeca o inimă frântă
_____
N-ar încerca timpul să te cucerească
_____
Toată lumea are nevoie de timp
_____
Nu știi că ai nevoie de timp
_____
Iar când temerile tale se liniștesc
_____
Știu că poți să mă iubești
_____
Când nu mai rămâne nimeni de învinuit
Așa că nu băga întunericul în seamă
_____
Fiindcă nimic nu ține pentru totdeauna
Chiar și prin frigul ploii de noiembrie
Toată lumea are nevoie de cineva
_____
Nu ești singurul
_____
Nu ești singurul
_____
Nu crezi că
Toată lumea are nevoie de cineva
_____
Nu ești singurul
_____
Nu ești singurul
_____
Nu crezi că
Toată lumea are nevoie de cineva
_____
Nu ești singurul
_____
Nu ești singurul
_____
Nu crezi că
Toată lumea are nevoie de cineva