„Peacefield” te poartă într-un peisaj post-conflict, unde amintirile întunecate devin semințe pentru un nou început. Versurile urmăresc un copil – simbol al tuturor generațiilor – care transformă „bucăți dintr-un vis sfărâmat” în speranță. Vedem căderea unui țar, sfârșitul unei monarhii și un „stat-mașină” incapabil să prevadă viitorul, dar și o promisiune: din ploaie și lumină poate renaște prosperitatea. În acest câmp al păcii, dragostea este la fel de puternică precum „strălucirea stelelor”, chiar dacă deasupra plutește o „lună neagră”.
Piesa vorbește despre ciclicitatea istoriei și nevoia umană de a crede în ceva – oricine, orice, oricând – până când totul se termină, iar Ghost insistă că încă nu s-a terminat. Fiecare generație aduce o nouă „uzurpare”, fără trădare, doar schimbare firească. Refrenul „We are legion” cheamă la unitate, sugerând că, împreună, putem străbate „marșurile morții” și reveni la „purtătorul luminii”. În esență, „Peacefield” este un imn despre transformarea durerii în putere, despre optimism încăpățânat și despre credința că dragostea – oricât de întunecat ar fi sezonul – poate reînvia iar și iar pe câmpul păcii.