Simt că finalul e pe-aproape, vine
E prea târziu s-o iau de la capăt
Asta-i singurul lucru pe care, pe care-l știu
Uneori simt că tot ce fac e
Să găsesc moduri diferite de a formula același, vechi cântec
Din ziua când a ieșit piesa „Hi! My Name Is”
Am ajuns să cred că numele meu era «Vină»
Fiindcă de fiecare dată când ceva ieșea prost
Eu eram cel pe care-l învinovățeau
Mass-media m-a făcut echivalentul
Al unui Ginghis Han modern
Am încercat să explic că-i doar entertainment, frate
Gangster? N-ah, doar b*le curajoase
A trebuit să-mi schimb stilul, ziceau că sunt mult prea moale
Și că sun ca AZ și Nas, au ieșit ghearele
Și colții sunt scoși de atunci
Dar până în clipa când m-am opus
Aveam întipărit că n-o să ajung nici măcar o pată de c*c*t, credeam
Nu-i de mirare că a trebuit să dezvăț tot ce fusese învățat creierul meu
Chiar aparțin jocului ăstuia? mă tot gândeam
Vreau doar să-mi joc rolul, să fac valuri sau nu?
Așa că în capul meu războiul la frânghie trage înainte și-napoi
Și n-aș vrea să par nerecunoscător ori să lipsesc de respect arta
Dar uneori trebuie să accepți o pierdere
Și să-i lași pe oameni să ți-o frece în față până te scoală la nervi
Și să tot forțezi, e singura ta supapă
Și singura ta ieșire, deci știi că o să vorbească despre asta
Mai bine găsești rapid o modalitate s-o contracarezi și s-o faci
Să pară că am mai zis asta de un kabilion de ori
De câte ori pot spune același lucru în rime diferite?
Ce vreau de fapt să spun e
Dacă mai e cineva care se regăsește în povestea mea?
Pariez că simți la fel cum simțeam eu când
Mi-era frică să scot un singur sunet
Teamă că n-o să găsesc niciodată o ieșire, ieșire, ieșire
Teamă că n-o să fiu găsit vreodată
Nu vreau să mai fac o rundă
Puterea unui om furios te închide
Sârme capcană umplu casa asta, iar iubirea merge pe vârfuri
Rămâi fără scuze în fața tuturor
Așa că iată-mă și n-o să fug
Pentru toate dățile când te-am lăsat să mă împingi
Și te-am lăsat să mă ții la pământ
Curaj înaintea fricii, curaj înaintea fricii
Simt că finalul e pe-aproape, vine
E prea târziu s-o iau de la capăt
Asta-i singurul lucru pe care, pe care-l știu
Știu cum e, am fost și eu acolo, părinți singuri
Te-ai chinuit să-ți găsești locul în lumea asta?
Iar durerea naște toată furia
Dar abia când am pus durerea în cântec am aflat spre cine s-o îndrept
Atunci am aprins o scânteie, am început să scuip mai tare
Am învățat s-o stăpânesc cât hățurile erau lăsate
Și erau multe bizare dar partea nebună
A fost că imediat ce am încetat să zic «Îmi pasă»
Haterii au început să-mi aprecieze arta
Și mi se rupe inima când văd toată durerea pe care am provocat-o
Dar ce-o să fac când furia dispare?
Și luminile se sting în rulota aia din parc?
Și fereastra care se închidea
Și n-am unde să mai merg cu versurile
Și îngheț pentru că nu mai e emoție
Doar un teanc de piese jucăușe pe care le fac de distracție
Așa că până în zori iată-mă reciclând același, vechi cântec
Dar mai bine fac „Not Afraid 2”
Decât să mai fac un alt *************„We Made You”
Și n-aș vrea să par autoindulgent
Când vorbesc de coborâșuri și urcușuri
Prăbușirea și ridicarea mea, mă rog la Dumnezeu
Sper doar să deschid destule ochi mai târziu
Ți-am dat materialele și uneltele
Pe care, cu noroc, să le folosești ca să te întărești
Și destul ca să te ridici când te simți cum m-am simțit eu
Fiindcă nu pot să vă explic cât de al naibii de obosite îmi erau picioarele
Doar fiindcă trebuia să-mi țin propriul echilibru, al naibii
Când eram pus să calc pe coji de ouă
Dar mulțumesc, mamă, că asta mi-a dat
Forța să declanșez Shady-mania
Așa că atunci când vor goli stadionul ăla
Măcar am ieșit din casa aia
Și mi-am găsit un loc în lumea asta când ziua s-a terminat
Așadar, asta e pentru fiecare copil care tot ce a făcut vreodată
A fost să viseze că într-o zi o să fie acceptat
Îl reprezint pe el sau pe ea, pe oricine e la fel
Tu ești motivul pentru care am făcut piesa asta
Și tot ce ți-e frică să spui
Nu-ți mai fie teamă să vorbești
De azi înainte, lasă-i pe a-h*les ăia să vorbească
Privește cu detașare și rupe-le fețele
Legenda blondului furios
Trăiește prin tine după ce plec
Și să crezi că eram plecat
Mi-era frică să scot un singur sunet
Teamă că n-o să găsesc niciodată o ieșire, ieșire, ieșire
Teamă că n-o să fiu găsit vreodată
Nu vreau să mai fac o rundă
Puterea unui om furios te închide
Sârme capcană umplu casa asta, iar iubirea merge pe vârfuri
Rămăsesem fără scuze pentru toți
Așa că iată-mă și n-o să fug
Pentru toate dățile când te-am lăsat să mă împingi
Și te-am lăsat să mă ții la pământ
Curaj înaintea fricii, curaj înaintea fricii