„Falling Back” îl surprinde pe Drake într-un balans între vulnerabilitate și încredere maximă. Versurile alternează între momente de căutare interioară – „Finding myself, showing myself” – și frustrarea că iubirea nu vindecă „în timp”, așa cum i se tot promite. Repetiția „falling back on me” sugerează că partenera revine mereu la el, iar artistul se simte simultan sprijin și refugiu, dar și sufocat de presiunea de a rămâne „acolo” când ea pleacă și revine. Situația devine un carusel emoțional în care timpul pare să „omoare”, nu să „vindece”.
În același timp, bravado-ul tipic lui Drake iese la suprafață: el se proclamă „the best you ever had”, promite experiențe „bigger than you ever done it” și se laudă că poate înlocui pe oricine în viața ei. Astfel, piesa vorbește despre jocul de putere din relații – dorința de a fi indispensabil, teama de a fi abandonat și lupta de a rămâne autentic atunci când ești „all on display”. „Falling Back” devine o confesiune modernă, unde melancolia, ego-ul și romantismul se ciocnesc pe un beat lent, invitându-ne să reflectăm la limitele dintre dragoste și dependență.