Wayward înseamnă 'rătăcită', 'capricioasă' sau 'încăpățânată', referindu-se la cineva care este dificil de controlat sau care nu urmează regulile.
În contextul cântecului, David Kushner o descrie pe femeia iubită ca fiind o "wayward woman" (femeie rătăcită/capricioasă), sugerând că este imprevizibilă, posibil înșelătoare și greu de înțeles. Este un cuvânt puternic care adaugă o notă de mister și conflict relației, făcând-o și mai intrigantă.
„Skin And Bones” este confesiunea intensă a lui David Kushner, artist american care împletește rock alternativ cu teme spirituale. Versurile surprind tirania dorinței atunci când trupul tânjește după o iubire periculoasă, iar conștiința strigă alarmă. El descrie fascinația pentru o femeie magnetică - „electrical” - al cărei sărut otrăvitor promite plăcere, dar amenință mântuirea. Imagistica gloanțelor și a pielii sugerează cât de direct, chiar violent, pătrunde tentația în sufletul celui care o dorește, în timp ce cerul „nu aprobă” această legătură.
Refrenul „Wrap me in your skin and bones” scoate la lumină conflictul central: protagonistul vrea să se piardă în îmbrățișarea ei, deși știe că „The Holy One” îi dezvăluie minciuna. Cântecul oscilează între poftă și pocăință: voci biblice, imagini ale păcatului („swine”, „honey dripping”) și rugăciunea „Lord, forgive me” creează un dialog interior în care omul decide dacă iubirea e adevăr sau înșelăciune. Piesa devine astfel un imn modern despre lupta dintre instinct și credință, un avertisment dulce-amărui că uneori pielea și oasele pot ascunde atât salvarea, cât și pierzania.