E Februarie, și florile nici măcar nu s-au ofilit
E o nebunie cât de repede ai răsturnat
Lumea pe care o construiam de zor
E mijloc de Noiembrie, și sorb dintr-o cafea aproape rece
Mă uit fix la o fată care nu sunt eu
La brațul tău, o copie la indigo
Parcă am fi avut aceleași răni
Dar a mea e încă neagră și vânătă
Iar a ta e perfect vindecată acum
Parcă am fi îngropat o viață
Ceva ce n-a murit niciodată
Doamne, ce m-a durut când am aflat
Măcar eziți când o spui?
Deja ai găsit pe cineva de care să-ți fie dor
În timp ce eu încă stau la ieșire
Eu încă stau la ieșire
Nu te pot urî că ai obținut tot ce ne doream
Doar credeam că voi face și eu parte din asta
Mă mutam în apartamentul tău
Când ai cunoscut pe altcineva, e din orașul tău
Urăsc Coasta de Est, acolo locuiești acum
Pot să înțeleg că nu te mai întorci
Dar nu pot s-o spun cu voce tare
Măcar eziți când o spui?
Deja ai găsit pe cineva de care să-ți fie dor
În timp ce eu încă stau la ieșire
Eu încă stau la ieșire
Parcă am fi avut aceleași răni
Dar a mea e încă neagră și vânătă
Iar a ta e perfectă
Parcă am fi îngropat o viață
Ceva ce n-a murit niciodată
Doamne, ce m-a durut când am aflat
Măcar eziți când o spui?
Deja ai găsit pe cineva de care să-ți fie dor
Deja ai găsit pe cineva de care să-ți fie dor