Covorul pătat cu vinul meu roșu
M-am tot holbat la foc
Mă tot uit la ceas
Aud vântul urlând
Da, sunetul e tot mai tare
Pe când se lasă noaptea
Ochii ăia mari și negri, zâmbetul șiret
Pe care mi-l arunci când intri pe ușă
Hai intră și ia loc
Stai să-ți torn o Stolichnaya
De ce oare când apari?
Bem până cădem de oboseală
Chiar dacă încerci să-mi dansezi
Tot nu pot să-ți aprind focul
Din când în când mă simt atât de orb
Și încă mai sunt atâtea de făcut
Mă suni
Zici că sunt mereu ocupat
Atunci de ce stau aici singur?
Te iau cu mașina mea albă
M-aș putea îndrăgosti așa ușor
De ce mă ții pe jar?
Ochii ăia mari și negri, zâmbetul șiret
Pe care mi-l arunci când intri pe ușă