Adâncă-mi fu angoasa și-aceste cuvinte
Mi-nghețară sângele și-mi înlănțuiră sufletul
Stăpânul a vorbit, adevărul, nu minciuni
Ce omul în viață abandonează
Un tron în iad, un preț sau un sacrificiu?
Și blând aici sub stejar
Ce-mi da adăpost și tihnă pentru-ncercarea mea
Nu sunt puternic, slabă mi-e mintea
Un nou început, unde să găsesc?
Sunt ultimul de pe pământ, te rog, iartă-ne vina
A fost o vreme când iubirea era a mea
Acum e vremea să sacrific
Inima mea, sângerând pentru neamul meu
Urmele omenirii șterse
De mâinile Domnului nostru
Am plâns pentru cei pierduți
Miezul nopții în paradis, jale
Am plâns pentru cei pierduți
Urcând pe norii de deasupra
Ajunge-n sălile tainice-ale adevărului
Un cer sângeriu, îmi binecuvântează ochii
Se-nalță soarele, mi-a sosit ceasul