Sweetdreams de Calum Hood ne invită la o plimbare nocturnă pe autostrăzile singurătății, unde farurile devin stele călătoare, iar asfaltul se transformă într-o pernă improvizată. Artistul australian descrie această cursă ca pe un amestec de adrenalină și fragilitate: conduce prea repede, are „tunnel vision” și se teme de un „subliminal crash”, dar totuși caută refugiul în vise dulci care să alunge orice durere. Versurile pictează imaginea unui călător mereu pe drum, care își găsește „acasă” nu într-un loc fix, ci în îmbrățișarea cuiva și în speranța că somnul îi poate oferi pace.
Refrenul „Sweet dreams, don't leave me for the rest of my life” este ca o rugăciune pop pentru liniștea interioară, repetată până devine mantra. Calum folosește contrastul dintre viteză și vulnerabilitate pentru a arăta cât de ușor ne putem simți „mașinați” de rutina zilnică. Piesa este, de fapt, despre căutarea unui echilibru: cum să rămâi fragil și autentic într-o lume care te împinge mereu înainte, dar și despre puterea viselor de a repara ceea ce realitatea fisurează. Ascultând-o, vei simți gustul libertății, dar și nevoia de a opri motorul ca să-ți odihnești inima.