Închide uşa, nu intra
Nervii ţi-au ieşit prin piele?
E un drum mai auriu ca aurul
Unde te voi vedea iar întreg?
Sunt un câine, sunt un preş
Iar lumea rămâne în urmă
Casă aglomerată plină de nimeni
Am risipit tot timpul pe care-l aveam
Aşa că ia tot ce-a rămas din mine
Orice ai putea dori
Toată afecţiunea mea e tot ce pot pierde
Fă-mi cu mâna să intru de pe stradă
Adăposteşte-mă sub iubirea ta
Tot ce pot face e să rămân lângă tine
Mă împrietenesc cu lacrimi zadarnice
Când sunetele surde prind viaţă
Rotindu-se în jurul tâmplelor tale
În zidul friabil al minţii tale
Tu ai plecat? Eu am rămas?
Privind cum orice senzaţie se risipeşte
Tu şi cu mine, faţă în faţă
Doamne, sper să nu se termine niciodată
Aşa că ia tot ce-a rămas din mine
Orice ai putea dori
Toată afecţiunea mea e tot ce pot pierde
Fă-mi cu mâna să intru de pe stradă
Adăposteşte-mă sub iubirea ta
Tot ce pot face e să rămân lângă tine
Toată afecţiunea mea va fi mereu acolo
Încă ai nevoie de ea? O mai poţi simţi?
Toată afecţiunea mea va fi mereu acolo
Toată afecţiunea mea, ia-o dacă ai nevoie
Să te facă să te simţi mai bine, eu nu plec niciodată
Toată afecţiunea mea nu se epuizează niciodată