Alungați ca fii ai războiului
Ca un fulger pe lumea asta suntem sfâșiați
Știm că aripile ne sunt imperfecte
Ne plictisim de moarte în rai
Vrem doar să fim noi înșine
Către cei ce cântă singuri
Nu trebuie să simți tristețea
O lumină când s-a lăsat întunericul
Pasiunea lăsată profană, acum te regăsești
Nimeni să ne ureze de bine
Un strigăt să ne găsim căminul
Poveștile noastre le vor spune
Ne plictisim de moarte în rai
Vrem doar să fim noi înșine
Către cei ce cântă singuri
Nu trebuie să simți tristețea
Către cei ce cântă singuri
Nu trebuie să simți tristețea