Acolo e fata aceea frumoasă, cu o viață superbă
O viață atât de frumoasă, clădită pe minciuni
Fiindcă tot ce-ți trebuie ca să trăiești într-un vis
E să-ți închizi ochii la nesfârșit
Și-și țese povești atât de frumoase ca să se adoarmă
Pline de magie, glorie și iubire
Ea e fata din bulă
Din bula strălucitoare, lucioasă
Plutind fericită deasupra tuturor
Dar adevărul are obiceiul să se strecoare
Sub suprafață și sclipici
Și, oricât te-ai da orb, până la urmă
E greu să dezveți ce-ai văzut
Așa că fata aceea frumoasă, cu viața ei frumoasă
Poartă o întrebare care-o bântuie
Dacă ar coborî din cer
Și ar încerca lumea reală
Cine mai e ea acum?
Și, deși o mare parte din ea ar vrea să plutească mai departe
Și minciunile frumoase să nu se termine niciodată
Pentru fata din bulă
Din bula roz, strălucitoare
E timpul ca bula ei să pocnească
Pentru fata populară, cocoțată în bulă
Nu-i oare momentul ca bula ei să pocnească?