Douăzeci și cinci de ani și viața mea e încă
Am realizat repede când știam că ar trebui
Că lumea era făcută din această
Indiferent ce înseamnă asta
Și așa că plâng uneori când stau în pat
Și așa că mă trezesc dimineața și ies afară
Și trag adânc aer în piept
Țip din toți rărunchii
Și așa că plâng uneori când stau în pat
Doar ca să scot tot ce-i în capul meu
Și așa că mă trezesc dimineața și ies afară
Și trag adânc aer în piept și mă simt foarte bine
Douăzeci și cinci de ani și viața mea e încă