Domando înseamnă „îmblânzind” sau „domolind” și vine de la verbul portughez domar, folosit de obicei pentru animale sălbatice. În cântec, Juliette îl folosește metaforic: își „îmblânzește” inima și sentimentele, ca să nu se lase cucerită prea ușor.
„Quase Não Namoro” vorbește cu multă siguranță despre o femeie care a trecut prin căderi și a ieșit de partea ei. „Já caí, levantei” [Am căzut, m-am ridicat], iar „Minha queda agora é por mim” [Acum căderea mea este pentru mine] transformă ideea de a te îndrăgosti într-o glumă isteață despre iubirea de sine. După „uns goles de amor próprio” [câteva înghițituri de iubire de sine], inima ei devine „sóbria” [trează, lucidă]. Nu este lipsită de sentimente, dar spune că le „domam” [le îmblânzește] de ceva timp.
Refrenul se joacă delicios cu expresia „Eu quase não namoro” [Eu aproape că nu mă întâlnesc cu nimeni]. Acel „aproape” nu înseamnă singurătate tristă, ci o situație pe care ea o controlează și chiar o adoră. Dacă cineva vrea să o cucerească, „a fila virou a quadra” [coada s-a transformat în terenul de sport], o exagerare amuzantă pentru mulțimea de pretendenți. Ea poate oferi „um carinho gostosinho” [o mângâiere plăcută], apoi „saio de fininho” [plec pe furiș], pentru că „meu amor sou eu” [iubirea mea sunt eu]. E cochetă, directă și puțin obraznică: apropierea este permisă, dar independența rămâne regula.