„Six String” este o confesiune intensă despre o relație care a început cu promisiuni strălucitoare – o fugă nebunească spre Las Vegas, melodii de dragoste cu numele ei și o avalanșă de pasiune – dar a sfârșit prin a lăsa inima protagonistei ciupită și dezacordată, exact ca o chitară folosită prea tare. Carter Faith transformă metafore muzicale în emoții brute: el o „învârte ca pe un disc”, o „iubește până la bucăți” și, în cele din urmă, o „cântă ca pe o chitară cu șase corzi”, apoi se miră de ce ea „plânge încet”. Fiecare refren scoate la iveală paradoxul unei iubiri toxice: promisiuni rupte, vina aruncată pe cel rănit și o luptă disperată pentru echilibru interior.
Prin imagini cinematografice – șosele pustii spre Vegas, sticle de whisky Johnny Red și sirene de poliție în fața unei alei – piesa zugrăvește portretul clasic al manipulării emoționale. Refrenul repetitiv, precum acea „placă” care se tot învârte, accentuează ciclul de abuz și confuzie. „Six String” devine, astfel, un cântec-manifest pentru oricine a fost „acordat” după bunul plac al altcuiva și caută acum să-și recapete propriul ritm. Carter Faith îmbină storytellingul sudist cu subtilul omagiu adus versului „While My Guitar Gently Weeps”, oferind o lecție muzicală despre puterea de a recunoaște când dragostea a devenit doar zgomot de fond.