„Revelations” este o conversație tensionată între un eu frânt și o prezență aproape atotștiutoare. Personajul liric se recunoaște ca fiind un „wreck”, un „lost soul”, însă îi reproșează celuilalt că ține pentru sine răspunsurile. Refrenul – „Cut me in, I don't wanna live without your revelations” – devine un strigăt de ajutor: dacă tot ai „cheile” și „drumurile”, împarte-le cu mine, pentru că altfel mă prăbușesc și pe tine te trag după mine. Piesa oscilează între disperare și ironie, între acuzație și implorare, creând o tensiune care reflectă lupta dintre autonomie și dependență.
Dincolo de dialogul personal, cântecul vorbește despre nevoia umană de sens: toți căutăm revelații care să ne explice cine suntem și de ce suferim. Metaforele „applebite”, „days and nights” și „afterlife” sugerează că răspunsurile pot fi peste tot – în plăceri, în rutină, în moarte – însă rămân ascunse până când cineva ni le dezvăluie. „Revelations” devine astfel un imn rock despre vulnerabilitate, orgoliu și setea de adevăr, totul pe fundalul vocii răgușite a lui Chris Cornell și al riff-urilor apăsate marca Audioslave.